§ 1. Rugăciunea Domnească în general

Care este rugăciunea vocală cea mai aleasă?

Rugăciunea vocală cea mai aleasă este aceea pe care Însuși Isus Hristos ne-a învățat-o, adică Pater noster.

De ce este Pater noster rugăciunea cea mai aleasă?

Pater noster este rugăciunea cea mai aleasă, pentru că Însuși Isus Hristos a alcătuit-o și ne-a învățat-o; pentru că ea cuprinde limpede, în puține cuvinte, tot ceea ce putem nădăjdui de la Dumnezeu; și pentru că este regula și chipul tuturor celorlalte rugăciuni.

Este Pater noster și rugăciunea cea mai lucrătoare?

Pater noster este și rugăciunea cea mai lucrătoare, pentru că este cea mai plăcută lui Dumnezeu, fiind alcătuită din cuvintele înseși pe care ni le-a dat Fiul Său dumnezeiesc.

De ce se numește Pater noster Rugăciunea Domnească?

Pater noster se numește Rugăciunea Domnească, adică rugăciunea Domnului, tocmai pentru că Isus Hristos ne-a învățat-o din propria Sa gură.

Câte cereri sunt în Pater noster?

În Pater noster sunt șapte cereri, precedate de un început.

Spune Pater noster.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri:

1. Sfințească-se numele Tău,
2. Vie împărăția Ta,
3. Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ,
4. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,
5. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri,
6. Și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită,
7. Ci ne mântuiește de cel rău.

Amin.

De ce, chemând pe Dumnezeu la începutul Rugăciunii Domnești, Îl numim Tatăl nostru?

La începutul Rugăciunii Domnești Îl numim pe Dumnezeu Tatăl nostru pentru a ne trezi încrederea în bunătatea Lui nesfârșită, fiindcă suntem copiii Lui.

Cum putem spune că suntem copiii lui Dumnezeu?

Suntem copiii lui Dumnezeu pentru că ne-a creat după chipul Său și ne păstrează și ne cârmuiește prin providența Sa; și pentru că, printr-o bunăvoință deosebită, ne-a înfiat în Botez ca frați ai lui Isus Hristos și împreună-moștenitori cu El ai slavei veșnice.

De ce Îl numim pe Dumnezeu „Tatăl nostru” și nu „Tatăl meu”?

Îl numim pe Dumnezeu „Tatăl nostru” și nu „Tatăl meu”, pentru că toți suntem copiii Lui și trebuie, prin urmare, să ne privim și să ne iubim toți ca frați și să ne rugăm unii pentru alții.

Dumnezeu este pretutindeni; de ce Îi zicem atunci: „Care ești în ceruri”?

Dumnezeu este pretutindeni; dar zicem: „Tatăl nostru, Care ești în ceruri” pentru a ne înălța inimile către cer, unde Dumnezeu Se arată în slavă copiilor Săi.

§ 2. Întâia cerere

Ce cerem în întâia cerere: „Sfințească-se numele Tău”?

În întâia cerere: „Sfințească-se numele Tău”, cerem ca Dumnezeu să fie cunoscut, iubit, cinstit și slujit de toți și de noi în deosebi.

Ce înțelegem când cerem ca Dumnezeu să fie cunoscut, iubit, cinstit și slujit de toți?

Înțelegem să cerem ca necredincioșii să ajungă la cunoașterea adevăratului Dumnezeu, ca ereticii să-și recunoască rătăcirile, ca schismaticii să se întoarcă la unitatea Bisericii, ca păcătoșii să se îndrepte și ca drepții să stăruie în bine.

De ce, înainte de orice altceva, cerem ca numele lui Dumnezeu să fie sfințit?

Înainte de orice altceva cerem ca numele lui Dumnezeu să fie sfințit, pentru că slava lui Dumnezeu trebuie să ne fie mai la inimă decât toate bunurile și folosurile noastre.

Cum putem lucra la slava lui Dumnezeu?

Putem lucra la slava lui Dumnezeu prin rugăciune, prin pilda cea bună și îndreptând către El toate gândurile, simțămintele și faptele noastre.

§ 3. A doua cerere

Ce înțelegem prin împărăția lui Dumnezeu?

Prin împărăția lui Dumnezeu înțelegem o împărăție întreită spirituală, adică împărăția lui Dumnezeu în noi sau împărăția harului; împărăția lui Dumnezeu pe pământ, adică sfânta Biserică catolică; și împărăția lui Dumnezeu în ceruri, adică raiul.

Ce cerem prin cuvintele: „Vie împărăția Ta”, în privința harului?

În privința harului cerem ca Dumnezeu să împărățească în noi prin harul Său sfințitor, prin care binevoiește a locui în noi ca un rege în palatul său; și să rămânem uniți cu El prin virtuțile credinței, nădejdii și dragostei, care sunt împărăția lui Dumnezeu în mintea, inima și voința noastră.

Ce cerem prin cuvintele: „Vie împărăția Ta”, în privința Bisericii?

În privința Bisericii cerem ca ea să se întindă și să se răspândească tot mai mult în lumea întreagă pentru mântuirea oamenilor.

Ce cerem prin cuvintele: „Vie împărăția Ta”, în privința slavei?

În privința slavei cerem să putem fi primiți într-o zi în sfântul Rai pentru care am fost creați și unde vom fi pe deplin fericiți.

§ 4. A treia cerere

Ce cerem în a treia cerere: „Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ”?

În a treia cerere: „Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ”, cerem harul de a face în toate voia lui Dumnezeu, ascultând de sfintele Lui porunci cu aceeași grabă cu care Îngerii și Sfinții Îi ascultă în cer. Cerem încă harul de a răspunde inspirațiilor dumnezeiești și de a trăi resemnați cu voia lui Dumnezeu când ne trimite necazuri.

Este de trebuință să împlinim voia lui Dumnezeu?

Este tot atât de trebuincios să împlinim voia lui Dumnezeu pe cât este de trebuincios să dobândim mântuirea veșnică, căci Isus Hristos a zis că numai acela va intra în împărăția cerurilor care va fi făcut voia Tatălui Său.

Cum putem cunoaște voia lui Dumnezeu?

Putem cunoaște voia lui Dumnezeu mai ales prin glasul Bisericii și al mai-marilor noștri sufletești, rânduiți de Dumnezeu să ne călăuzească pe calea mântuirii. O putem cunoaște și prin inspirațiile dumnezeiești și prin împrejurările înseși în care Domnul ne-a pus.

Trebuie să recunoaștem totdeauna voia lui Dumnezeu în întâmplările bune și rele ale vieții noastre?

În întâmplările atât bune cât și rele ale vieții noastre trebuie totdeauna să recunoaștem voia lui Dumnezeu, Care rânduiește sau îngăduie toate spre binele nostru.

§ 5. A patra cerere

Ce cerem în a patra cerere: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”?

În a patra cerere: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”, cerem de la Dumnezeu ceea ce ne este de trebuință în fiecare zi pentru suflet și pentru trup.

Ce cerem de la Dumnezeu pentru sufletul nostru?

Pentru sufletul nostru cerem de la Dumnezeu să-i întrețină viața spirituală, adică ne rugăm Domnului să ne dea harul Său, de care avem necontenit trebuință.

Cum se hrănește viața sufletului nostru?

Viața sufletului se hrănește mai ales prin hrana cuvântului dumnezeiesc și prin preasfântul Sacrament al altarului.

Ce cerem de la Dumnezeu pentru trupul nostru?

Pentru trupul nostru cerem cele de trebuință pentru întreținerea vieții vremelnice.

De ce zicem: „dă-ne nouă astăzi pâinea noastră” și nu zicem mai degrabă: „dă-ne astăzi pâinea”?

Zicem: „dă-ne nouă astăzi pâinea noastră” și nu: „dă-ne astăzi pâinea”, ca să înlăturăm orice poftă de bunul altuia. Ne rugăm deci Domnului să ne ajute în câștigurile drepte și îngăduite, pentru ca să ne dobândim hrana prin ostenelile noastre, fără furt și fără înșelăciune.

De ce zicem: „dă-ne nouă pâinea”, și nu: „dă-mi”?

Zicem: „dă-ne nouă” în loc de „dă-mi”, ca să ne aducem aminte că bunurile venind de la Dumnezeu, dacă ni le dă din belșug, ni le dă ca să dăm prisosul săracilor.

De ce adăugăm „cea de toate zilele”?

Adăugăm „cea de toate zilele” pentru că trebuie să dorim cele de trebuință pentru a trăi, și nu belșugul de hrană și de bunuri pământești.

Ce mai înseamnă cuvântul „astăzi” în a patra cerere?

Cuvântul „astăzi” înseamnă că nu trebuie să fim prea îngrijorați de viitor, ci să cerem cele de trebuință pentru clipa de față.

§ 6. A cincea cerere

Ce cerem în a cincea cerere: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”?

În a cincea cerere: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”, cerem de la Dumnezeu să ne ierte păcatele, precum și noi iertăm celor care ne-au greșit.

De ce sunt numite păcatele noastre datorii?

Păcatele noastre sunt numite datorii pentru că, din pricina lor, trebuie să satisfacem dreptății dumnezeiești, fie în această viață, fie în cealaltă.

Cei care nu iartă aproapelui pot nădăjdui că Dumnezeu le va ierta?

Cei care nu iartă aproapelui nu au niciun temei să nădăjduiască că Dumnezeu le va ierta, cu atât mai mult cu cât se osândesc singuri, zicând lui Dumnezeu să le ierte precum iartă ei aproapelui.

§ 7. A șasea cerere

Care este obiectul celei de a șasea cereri: „Și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită”?

Prin a șasea cerere: „Și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită”, cerem de la Dumnezeu să ne izbăvească de ispite, fie neîngăduind să fim ispitiți, fie dându-ne harul de a nu fi biruiți.

Ce sunt ispitele?

Ispita este o ațâțare la păcat care ne vine fie de la diavol, fie de la oamenii răi, fie de la patimile noastre.

Este păcat a avea ispite?

Nu, nu este păcat a avea ispite; dar este păcat a consimți la ele sau a ne pune de bunăvoie în primejdia de a consimți.

De ce îngăduie Dumnezeu să fim ispitiți?

Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți pentru a încerca credincioșia noastră, pentru a face să crească virtuțile noastre și pentru a spori meritele noastre.

Ce trebuie să facem ca să evităm ispitele?

Pentru a evita ispitele trebuie să fugim de prilejurile primejdioase, să ne păzim simțurile, să primim des sacramentele și să alergăm la rugăciune.

§ 8. A șaptea cerere

Care este obiectul celei de a șaptea cereri: „Ci ne mântuiește de cel rău”?

În a șaptea cerere: „Ci ne mântuiește de cel rău”, cerem de la Dumnezeu să ne izbăvească de relele trecute, de față și viitoare, și mai ales de cel mai mare dintre toate relele, care este păcatul, și de osânda veșnică, care este pedeapsa lui.

De ce zicem: „izbăvește-ne de cel rău”, și nu: „de rele”?

Zicem: „izbăvește-ne de cel rău” și nu: „de rele”, pentru că nu trebuie să dorim a fi scutiți de toate relele acestei vieți, ci numai de acelea care sunt vătămătoare sufletului nostru; de aceea cerem să fim izbăviți de răul în general, adică de tot ceea ce Dumnezeu vede că este un rău pentru noi.

Nu este îngăduit să cerem să fim izbăviți de vreun rău anume, de pildă de o boală?

Ba da, este îngăduit să cerem să fim izbăviți de vreun rău anume, dar totdeauna lăsându-ne în voia lui Dumnezeu, Care poate face să se întoarcă și această încercare spre folosul sufletului nostru.

La ce ne folosesc necazurile pe care Dumnezeu ni le trimite?

Necazurile pe care Dumnezeu ni le trimite ne folosesc ca să facem pocăință pentru greșelile noastre, ca să fie încercate virtuțile noastre și mai ales ca să-L urmăm pe Isus Hristos, Capul nostru, Căruia se cuvine să ne asemănăm în suferințe dacă voim să avem parte de slava Sa.

Ce înseamnă „Amin” la sfârșitul lui Pater?

Amin înseamnă: „Așa să fie”; așa doresc, așa mă rog Domnului și așa nădăjduiesc.

Pentru a dobândi harurile cerute în Pater noster este de ajuns să-l rostim oricum?

Pentru a dobândi harurile cerute în Pater noster trebuie să-l rostim fără grabă, cu atenție și cu evlavia inimii.

Când trebuie să spunem Pater?

Trebuie să spunem Pater în fiecare zi, pentru că în fiecare zi avem trebuință de ajutorul lui Dumnezeu.