SUFLETUL APOSTOLATULUI
Dom JB Chautard

Ediția Adevărul de Veacuri – 1915 – în limba română – (327p)

„Cei care se roagă fac mai mult pentru lume decât cei care luptă, iar dacă lumea merge din rău în mai rău, este pentru că există mai multe bătălii decât rugăciuni.”

Publicată pentru prima dată în anul 1915, Sufletul apostolatului a lui Dom Jean-Baptiste Chautard rămâne unul dintre marile clasice ale spiritualității catolice tradiționale. Tradusă în limba română într-o ediție fidelă tradiției catolice de dinainte de Conciliul Vatican II, această lucrare amintește cu putere că orice apostolat adevărat trebuie să izvorască din viața interioară și din unirea sufletului cu Isus Cristos.

În fața activismului, a agitației moderne și a unei credințe reduse la acțiune exterioară, Dom Chautard arată că apostolatul autentic nu poate aduce roade fără rugăciune, fără reculegere lăuntrică și fără harul dumnezeiesc. Carte de căpătâi pentru numeroși preoți, călugări și sfinți ai secolului al XX-lea, această operă majoră a doctrinei catolice constituie un ghid spiritual profund pentru toți cei care caută să trăiască o viață creștină întemeiată pe tradiție, contemplație și fidelitate față de Magisteriu.

O lucrare de referință a literaturii catolice preconciliare despre viața interioară, rugăciune, apostolat și sfințirea sufletului.

Citește PDF-ul (Ebook gratuit)

Preacuviosul Părinte Dom Jean-Baptiste CHAUTARD (1858-1935), 

Dom Jean-Baptiste Chautard, abate cistercian al Abației de Sept-Fons, a fost una dintre marile figuri spirituale ale Ordinului Trapei în secolul al XX-lea. Născut la Briançon, în Franța, în anul 1858, a intrat în Abația Notre-Dame d’Aiguebelle în 1877 și a devenit mai târziu abate de Sept-Fons, funcție pe care a exercitat-o timp de peste treizeci și șase de ani.

A avut un rol important în apărarea și restaurarea Ordinului Cistercian în perioada persecuțiilor anticlericale din Franța și a contribuit la renașterea Abației de Cîteaux. În același timp, a exercitat o influență spirituală profundă asupra clerului și a sufletelor consacrate prin predici, retrageri și direcțiune spirituală.

Opera sa principală, Sufletul apostolatului (L’Âme de tout apostolat), devenită un clasic al spiritualității catolice, afirmă că orice apostolat autentic trebuie să izvorască din viața interioară și din unirea sufletului cu Dumnezeu. Lucrarea a fost recomandată de numeroși papi și a format generații de preoți și religioși.

Profund devotat Sfintei Fecioare Maria și spiritului liturgic al Bisericii, Dom Chautard a unit în mod exemplar viața contemplativă cu zelul apostolic. A murit la Sept-Fons în anul 1935, după o viață consacrată în întregime slujirii lui Dumnezeu și sfințirii sufletelor.

Cuprins

Partea întâi
Dumnezeu voiește Operele și Viața interioară 20

  1. Operele și, prin urmare, Zelul sunt voite de Dumnezeu 21
  2. Dumnezeu voiește ca Isus să fie Viața Operelor 25
  3. Ce este Viața interioară? 30
  4. Cât de necunoscută este această Viață interioară 43
  5. Răspuns la o primă obiecție: Viața interioară este oare trândavă? 47
  6. Răspuns la o altă obiecție: Viața interioară este oare egoistă? 55
  7. Obiecție scoasă din importanța mântuirii sufletelor 62

Partea a doua
Unirea Vieții active și a Vieții interioare 68

  1. Prioritatea, înaintea lui Dumnezeu, a Vieții interioare asupra Vieții active 69
  2. Operele nu trebuie să fie decât revărsarea Vieții interioare 75
  3. Baza, Scopul și Mijloacele unei Opere trebuie să fie pătrunse de Viață interioară 78
  4. Viața interioară și Viața activă se cheamă reciproc 83
  5. Excelența acestei uniri 90

Partea a treia
Viața activă, primejdioasă fără Viața interioară, asigură împreună cu ea progresul în virtute 94

  1. Operele, Mijloc de sfințenie pentru sufletele interioare, devin pentru celelalte o primejdie pentru mântuirea lor 95
  2. Despre omul de Opere fără Viața interioară 103
  3. Viața interioară, baza sfințeniei lucrătorului apostolic 116
    a) Ea îl păzește împotriva primejdiilor slujirii exterioare 119
    b) Ea repară puterile apostolului 122
    c) Ea îi înzecește energiile și meritele 124
    d) Ea îi dă bucurie și mângâiere 127
    e) Ea îi rafinează puritatea intenției 129
    f) Ea este un scut împotriva descurajării 131

Partea a patra
Rodnicia operelor prin Viața interioară 136

  1. Viața interioară este pentru Opere condiția rodniciei lor 137
    a) Viața interioară atrage binecuvântările lui Dumnezeu 141
    b) Ea îl face pe apostol sfințitor prin bunul exemplu 145
    c) Ea produce în apostol iradierea supranaturală 150
    d) Ea dă lucrătorului evanghelic adevărata elocvență 176
    e) Pentru că viața interioară naște viață interioară 182
    f) Importanța formării elitelor și a direcției spirituale 193

Partea a cincea
Câteva principii și sfaturi pentru viața interioară 225

  1. Câteva sfaturi către oamenii de opere pentru viața interioară. 226
  2. Orațiunea, element indispensabil al Vieții interioare, deci al Apostolatului. 231
    Hotărâre de Orațiune. 232
    I. Se impune această fidelitate? 233
    II. Ce trebuie să fie Orațiunea mea? 236
    III. Cum voi face Orațiunea? 238
  3. Viața Liturgică, Izvor de Viață interioară, deci de Apostolat.
    Hotărâre de Viață Liturgică 248
    I. Ce este Liturgia? 248
    II. Ce este Viața liturgică? 251
    III. Spiritul Liturgic. 256
    IV. Foloasele Vieții liturgice. 275
    V. Practica Vieții liturgice. 289
  4. Paza Inimii, cheia de boltă a Vieții interioare, deci esențială pentru Apostolat.
    Hotărâre de Pază a Inimii. 299
    I. Necesitatea Pazei inimii. 304
    II. Prezența lui Dumnezeu, temelia Pazei inimii. 306
    III. Devoțiunea către Maica Domnului înlesnește Paza inimii. 308
    IV. Învățarea Pazei inimii. 309
    V. Condițiile Pazei inimii. 312
  5. Nevoia apostolului de o devoțiune arzătoare către Maria Imaculată. 314