De ce celebrează Biserica cu o solemnitate deosebită sărbătoarea Sfântului Iosif?
Biserica celebrează cu o solemnitate deosebită sărbătoarea Sfântului Iosif pentru că el a fost unul dintre cei mai mari sfinți, soțul Fecioarei Maria, tatăl putativ al lui Isus Hristos și pentru că a fost proclamat Patron al Bisericii.

Ce înseamnă aceste cuvinte: Iosif a fost tatăl putativ al lui Isus Hristos?
Aceste cuvinte: Iosif a fost tatăl putativ al lui Isus Hristos, înseamnă că el era socotit în mod obișnuit drept tatăl lui Isus Hristos, întrucât îndeplinea față de El toate îndatoririle unui tată.

Unde locuia de obicei Sfântul Iosif?
Sfântul Iosif locuia de obicei la Nazaret, mică cetate a Galileii.

Care era meseria Sfântului Iosif?
Sfântul Iosif, deși era din familia regală a lui David, era sărac și silit să-și câștige traiul prin lucrul mâinilor sale.

Ce ne învață sărăcia familiei lui Isus Hristos?
Sărăcia familiei lui Isus Hristos ne învață să ne desprindem inima de bogății și să suferim cu bunăvoință sărăcia dacă Dumnezeu ne voiește în această stare.

La ce slavă credem că l-a ridicat Dumnezeu pe Sfântul Iosif în cer?
Credem că Dumnezeu l-a ridicat pe Sfântul Iosif la un foarte înalt grad de slavă, atât de mare a fost demnitatea și sfințenia sa pe pământ.

Care este ocrotirea Sfântului Iosif pentru cei care îi sunt devotați?
Ocrotirea Sfântului Iosif față de cei care îi sunt devotați este foarte puternică, căci nu este de crezut că Isus Hristos ar voi să refuze cea mai mică har unui sfânt căruia a voit pe pământ să-i fie supus.

Ce har deosebit trebuie să nădăjduim de la mijlocirea Sfântului Iosif?
Harul deosebit pe care trebuie să-l nădăjduim de la mijlocirea Sfântului Iosif este acela al unei morți bune, pentru că el a avut fericirea de a muri în brațele lui Isus și ale Mariei.

Ce trebuie să facem pentru a merita ocrotirea Sfântului Iosif?
Pentru a merita ocrotirea Sfântului Iosif trebuie să-l invocăm adesea și să-l imităm în virtuțile sale, și mai ales în smerenia sa și în desăvârșita resemnare față de voința dumnezeiască, care a fost întotdeauna regula faptelor sale.